sâmbătă, octombrie 31, 2009

these days....

nu prea imi vine sa fac mai nimic....efetele mai butin benefice ale vremii de iarna isi fac simtite prezenta. ma doare capul, gatul, tusesc de parca as fi fumat doar havene doua vieti.....
traiasca ceaiul si reclamele la pastile...

luni, octombrie 26, 2009

iTunes bussinessss

Avand in vedere ca iPod-ul pe care il detin nu vrea sa functioneza decat cu iTunes, in ceea ce priveste adaugatul de muzica, playlists and shit, dornic sunt de o noua solutie, pt ca iTunes-ul mi se pare ca merge prea greoi, si nu din cauza computerului....cel mai probabil din cauza ca asa se misca el...
Recomandarile de pe web, cel putin cele facute de nenii si tantiile din EU sau alt coltisor de lume, nu sunt deloc relevante ca si obiectivitate. Desi nu ma mira, multora li se pare mai util ca interfata e verde si alba, sau ca iti poti faci playlisturile cu stelute si inimioare, dar nu le recunoaste decat softul respectiv, ipodul si restul gadegeturilor tot simple le vad. Vreau sa vad si eu, macar un review calumea, obiectiv si realist, care sa prezinte si partea de soft, adica cum lucreaza, cum se impaca un ipodul, cum ruleaza pt diverse platforme hardware. Poate sunt eu mai ciudat, dar sincer, nu ma satisface ideea ca e data o configuratie minimala pe care poate rula. Ce folos ca "stie sa faca" help-bubbles daca dureaza 15 minute sa faci un playlist si sa il lipesti pe jucarie....
Probabil o sa zica cineva ca doreste sa dau un exemplu clar in care am patit asa ceva. Nu o voi facem, voi spune insa ca computerele de pe care am rulat acel soft, sunt destul de puternice, cei care ma cunosc stiu cam ce jucarii am pe mana.
Ca si rugaminte pentru eventualii doritori de opinii si sfaturi: rogu-va sa precizati daca ati si pus programul ala sa lucreze cu propriile degetele, nu doar din postarile unor x sau y!

vineri, octombrie 16, 2009

iRiver versus iPod

M-am saturat de al meu iRiver, vreau altceva. Un iPod de exemplu...un iPod Classic sau iPod Nano ar fi super nice.
De ce Ipod? Pur si simplu sunt inebunit dupa jog-wheel-lul de la Apple. Asta ca prim element, apoi interfata mi se pare mai practica mie, desi iRiver-ul se misa mult mai bine si se poate folosi ca si nyzk jucarie. Fiind fan Apple, e clar de ce il aleg, marul e in my heart.
Nu zic ca iRiverul nu e o scula buna, ba dimpotriva, pot afirma cu cea mai mare sincerita ca destul de profesionala chiar. Am folosit-o cu rezulate bune pe post de reportofon, recoreder (are un line-in destul de bun - un pic de atentie la nivelul de semnal).
Apopos, daca careva suneti interesat de el se vinde/schimba alaturi de o pereche de casti pioneer foarte putin utilizate. pretul e undeva la ~150 lei, desi sincer, prefer un schimb cu un iPod Classic sau Nano.
Lasa-ti un mesaj aici, putand preciza daca sa va public intentia/adresa/datele de contact...

joi, octombrie 15, 2009

Si a nins.......la Cluj

Jumatatea lui octombrie a adus in sufletul meu, si pun pariu ca nu numai al meu, o picatura de fericire. Dupa o zi de ploaie de-a dreptul enervanta, a inceput sa ninga. Doua zile de ninsoare au adus un strat de alb peste micul nostru orasel. Insa ca orice chestie frumoasa nu a tinut prea mult, ca doar asa e era si vorba orice minune tine trei zile. Azi e a treia zi, si deja e s-a mai inclazit, semn ca bucuria alba va disparea, incetul cu incetul. De ieri a stat, usor se duce,....numai pe dealurile mai inalte din jurul Clujului.
Sper sa vina, sa vina iarna...
Sa vina, cu zapada si aer proaspat si rece...
Sa vina cu Sarbatorii si liniste....Sa vina iarna!

marți, octombrie 13, 2009

filmu` de toamna.....asta....

Daca tot imi permite conexiunea de internet un download frumusel, am zis sa vad ce a mai aparut nou pe piata cinefila de pe intinsele noastre lumii largi.
Cu multumiri lui Tuddy pentru facilitarea posesiei filmelor (promit sa cresc in continuare cota pe cat posibil), am inceput sa ma uit la titluri si trailere pentru a vedea ce merita vizionat in serile astea de toamna, fie in cinema, fie in confortul casutelor nostre.
Iata ce am vizionat si mi s-a parut comestibil, ca sa zicem asa, \
- la capitolul comedii : Van Wilder - Freshman Year, o comedie haioasa, ce iti poate relaxa nervii dupa o zi nebuna de servici. Recunosc ca subiectul e ras-ras-rastrat in film, insa ceea ce te tine in faza ecranului e compozitia de temparamete, replici si actingul, bine aleasa, de altfel. Usor childish, dar buna pentru ras. Road Trip -Beer pong insa sigur iti va aduce ceva mai multe zambete pe fata, fiind mai de talia lui American Pie. Oricum ambele sunt bune si merita vizionate.
- capitolul actiune/thirller aduce o mica bijuterie a lui Tarantino. De ce zic mica? Pentru ca domnu T. are un background demn de tot respectul, iar Inglourious Bastards nu se lasa ma prejos decat numele celebrului regizor. Dar, pentru ca trebuia sa exista si un dar, nu este unul dintre filmele sale de referinta, care sa te tina lipit de canapea/scaun/etc. cu respiratia inodata in gat. Trebuie sa recunosc, totusi ca avand in vedere distributia, nu putea iesi un film deloc rau. Si in final, un rol pe care mesiu Pitt sa imi placa cum il pune in miscare. Clar merita urmarit, la cinema daca se poate, sau acasa, dar nu dupa ce tocmai ai savurat o comedie sau ceva serial interminabil de pe teveu. Tot la capitolul actiune voi mentiona si Banlieue 13 - Ultimatum, un film, la origini francez, sequel, primul fiind, cel putin in opinia mea un must see. Actiunea bun, comica, tipic franceza, si, desi nu sunt un fan al subtitrarilor, traducerea replicilor, cel putin cea pe care am vizionat-o eu, a adus un mare plus partii comice. Deci bun de urmarit pentru deschiderea apetitului unei seri de filme!
As vrea sa stiu unde sa il incadrez pe urmatorul. Sincer nu stiu! E si un documentar bun, dar si drama destul de reusita, deci sa zicem ca la granita dintre cele doua. Nu e chiar asa nou, ba chiar destul de vechi, datand de prin 2004, insa eu abia acum l-am descoperit si sincer nu imi pare rau! It`s all gone Pete Tong este un film pe care il recomand tuturor dj-iilor, mai mari sau mai mici. Pelicula trateaza viata un dj de renume din Ibizza, pericolele si tot ceea ce il inconjoara si la ce se expune. Clar trebuie urmarit cu mintea limpede pentru a putea constientiza firul epic al povestii. Si chestie care mi s-a parut super faina e ca are in spate o poveste cat se poate de reala.
Pentru amatorii de drame SF, sfatul meu e sa vizioneze Knowing. Asta pentru cei care nu am facut-o deja. Bun film, te tine lipit putin de ecran, iar Nick Chage impresioneaza din nou prin modul in care da viata personajului sau.

marți, octombrie 06, 2009

Locul secret


Deja se simte cum orasul e sufocat de trafic, de oameni, de elevi, de studenti. Deja nu mai gasesti o cafenea unde sa poti savura o cafea, in liniste, fara sa urle muzica, fara sa inhalezi fumul tigarilor ieftine. Deja sunt prea putine acele locuri unde poti merge, cu castile in urechi, ipod-ul classic dat pe shuffle, sa poti admira orasul.
In Clujul asta mare erau cateva locuri unde puteai sa iti relaxezi neuronii dupa o zi agitata.
Acum, gaeseti acolo doar pitzipoance (si aici marefer la cele care incearca sa fie asa ceva) care isi fac 1001 poze pentru contul de hai-cinci, si baietei, scapati din mana parintilor, cu dacii din `87, ce huruie de manele si muzica de cea mai proasta calitate( macar de-ar fi cd/mp3 de 320Kbps). Am facut de ceva timp o incursiune pentru a gasi macar un loc sau doua, unde sa poti sa privesti in liniste orasul, natura ce bate deja in culorile mele preferate, de tomana. Din pacate unele locuri, precum cel pe care l-am savurat ieri, e in cadrul gradinii botanice din Cluj, si dupa lasarea serii, nu prea poti ramen acolo...Ma rog, chestie administrativa....

Va invit asadar, pe seara, in apropierea amurgului, sa vizitati gradina botanica si, in special, turnul de apa. Va garantez, ca de acolo, de sus, privelistea este superba, iar pasionatii de fotografie, cei care nu au aflat inca de acest loc, vor gasii acolo multe lucruri interesante.....Come, see and enjoy!


sâmbătă, octombrie 03, 2009

nescafe, prietenul fiecarei dimineti....

De ceva vreme, in umila cladire in care imi desfasor jobul si-a facut aparitia un automat de cafea Nescafe. Nu e primul, mai avem vreo 4-5 prin cladire, dar degaba, asta are al ceva care iti aduce zametul pe buze de la primele fire de aroma fugite din paharul de plastic. Sincer am testat pe limba mea destul demulte automate si expresoare de cafea, putine trecand testul gustului. Nu stiu exact retetele prin care le combina automatele, insa astuia i-a fost setata bine combinatie...
Totul mergea superb. Dimineata, ajung la job, dezechiparea, 2 fise de 50 de bani si sus la ultimu etaj, caci acolo e localizat el, si click! butonul patru, "cafea cu lapte". Chestia asta merge asa de ceva vreme buna...pana ieri, vineri adica. Se pare ca nu sunt singurul care il apreciaza pe junior. Ajung la el si vad ca cineva a uitat sau a baga cu 50 bani mai mult. Happy me imi spun, asta pana bag si eu moneda mea.....si nu se intampla nimic. Concluzia: deja atatia colegi il iubesc ca deja i-au umplut punguta....cu mai mult de doi bani.......

vineri, octombrie 02, 2009

Casti in ear

Avand in vedere ca iar am ramas fara casti si nu am chef sa dau iarasi banii de-a aiurea. Si cum trebuie sa recunosc ca sunt ahtiat dupa muzica, si mai urmeaza si o perioada lunga de alergat prin judet si nu numai. Am o vaga presimtire ca voi pune iRiverul in functiune din nou. Asa ca sunt in cautare de noi casti, muasi in ear obligatoriu. Cerintele sunt simple: sa fi confortabile la purtatul in urechi mult timp, sa aiba un cablu flexibil si destul de lung, pernite de silicon sau ce material or fi, de schimb. Ca si sunet, e greu de descris cum as vrea eu sa fie...avand in vedere ureche de studio, obligatoriu pe testate trebuie luate! Pe cat posibil asta. Si clar discrete ca si aspect!
Printre candidati ar fi Sennheiser CX 95, CX 500 CX 300, AKG K-324. Nici una testata inca dar dupa review-uri arata bine.
Bine venite sunt sugestiile in special ale celor care le-au testat deja, pe astea sau altele....

later edit: intra si apple in competitie

joi, octombrie 01, 2009

De ce plecam de acasa? Sau cum uitam de unde am plecat si cine suntem cu adevarat!

De ce plecam de acasa? Postarea asta e de fapt un raspuns pentru o foarte buna prietena, un raspuns care desi a venit cu intarziere sper ca inca sa fie apreciat. plecarea de acasa, fie ca mergi la facultate in alta oras, in alta tara, fie ca te casatoresti, fie pleci odata cu noul job, e privita de mai toata lumea foarte straniu. Unii spera sa revii cat mai des pe acasa, la vechii amici, altii pot jura ca ii vei uita dupa prima saptamana, iar dupa cateva luni nici nu iti vei aminti ca, undeva, acolo, cunosteai pe cineva. Ceea ce pot zice cu siguranta e ca au dreptate, insa partial. De ce zic asta? Pentru ca si eu am trecut printr-o sitatie asemanatoare. Sa va explic de ce. Acum cativa ani am plecat din orasul in care mi-am petrucut cinci ani din viata. Odata cu terminarea liceului am vrut sa plec la facultate in alta parte a tarii. Si asta din mai multe motive: la doi dintre optiunile mele cunosteam sau eram cunoscut de catre profesori, rectori si restu, iar in orasul de basitna nici gand sa o fac o facultate. Avem impresie, inca cred ca o am, ca la Cluj se poate face inca ceva intr-o facultate. Dragilor, fatal error! Nu e cu nimic mai roz, ca la Iasi, Bucuresti sau Arad. Singurul lucru care face diferenta sunt oamenii din jurul tau! Colegii de camera, cei cu care impariti, pe langa cafeaua de la ora 7 si coltul amfiteatrului, la primele cursuri, cei de acolo, de acasa, prieteni pe care tii faci, pe tot parcursul sederii tale in, sa ii zicem "strainatate". Asa am fost si eu. Am plecat cu ideea ca macar o data la doua saptamani voi veni acasa pentru provizii de tot felul, inclusiv un refill de energie din partea prietenilor. Dupa primele sase luni insa am realizat ca nici macar o data pe luna nu prea poti revenii acasa, mai ales daca iti gasesti si un job in domeniul in care faci facultatea, fie el cat de prost sau bine platit, sau cu un program infernal. Aici ma incaderez si eu. Primele sase luni de servici, cu un program care m-a facut sa dau jos aproape 20kg, salariul mic, pentru ca asa e la inceput, m-au facut sa realizez ca pelcarea de acasa iti aduce si lucruri bune si rele. Am invatat foarte multe aici, dar acasa, am pierdut destul de mult, mai bine zis multi...multi prieteni. Ce sa mai incolo-ncoace.....e clar ca nu poti castiga ceva, fara sa pierzi altceva. In cazul meu am pierdut....destul de mult...multe. Ca sa nu para o telenovela ceea ce bat eu campii aici, o sa incerc sa rezum restul in masura posibilitatilor ;) Multi dintre noi, cei care plecam, uitam, sau ignoram dupa caz, ceea ce am fost in trecut, ceea ce faceam atunci si cu cine umblam de nebun prin oras si nu numai. Unii sar de la autobuzul prafuit sau dacia din `84 cu care s-a dat bunicul, apoi taticul, si acum el sau ea dupa caz. Nu vreau sa par ca as avea ceva cu aceai care inca se folosesc de masinuta....insa nu pot inghiti sentimentul creat de cei care au sarit la M3 sau 750xd sau mai stiu eu ce avion. Si sincer nici nu ma prea intereseaza cum l-au obtinut sau cumparat. Alti de la a abia a avea bani de un pachet mic de tigari (moaaaa ce vremuri...pachetele de 10 cuie) la slim and shine, sclipici si bling exagerat. A-ti schimba modul in care traiesti, mananci, te comporti, te imbraci e una, dar asta nu iti da nici cel mai mic drept de a te comporta cu cei din jur ca si cum sangele ce iti curge prin vene e al dracului de albastru de prea multe generati, iar asta ceea ce stii tu sa faci mai bine... Personal, am avut o tentativa de a trece in aceasta tabara, stiu, o sa imi sara cativa in cap, dar asta e..... Trebuie sa recunosc ca daca nu erau cativa buni prieteni, cum ar fi si domnisoara careai i-am promis aceasta povestioara, poate ca treceam de tot dincolo. Acum, desi nu pot zice am o varsa asa de inaintata, incep sa privesc lumea cu un scepticism si o neutralitate tampita, avand prieteni si cunoscuti de ambele tabere. Cu greu ma pot abtine sa nu comentez la intalnirile noastre. Si sincer de multe ori ma simt ca un strumf in tara uriasilor, dar nu la inaltime, ci la cantitatea de aroganta. O masina noua, o casa nou, si cativa prieteni nu te pot face sa uiti ceea ce esti, nu pot face disparute legaturile dintre oameni, chiar daca tii mortis sa o faci.... Shortly said, tine de personalitatea ta, daca vrei sa doar unu dintre posesori de seria septe, cu bancheta plina de amici gata sa ia si pielea de pe tine la prima greseala..... Desi nu vreau sa fiu rau....o sa inchei aici, nu de alta, dar si asa presimt reactii foarte ostile, de care sincer nu am chef, nici azi, nici maine.....